Perdeaua

N-am inteles niciodata rostul perdelelor din microbuzele ce-au impanzit drumurile noastre. Initial, credeam ca sunt paravan contra soarelui arzator. Fals. Razele soarelui trec nestingherate pri nele, aducand cu ele, camaradul sau, caldura, topindu-ma incet dar sigur. Apoi m-am gandit ca-s un fel de perna, pe care sa te sprijini cand somnul ti-e mai drag la drum lung. Deci , adio racoare si umbra). Fals. Mi-am rezemat usor capul zzde perdele ce mascheaza parbrizul lateral si am fost profund dezamagit. Simti inzecit mai rau caldura soarelui si capul iti este practic mutilat la prima frana serioasa pusa. (Deci,adio somn dulce). Fals. Daca nici pentru umbra, racoare si nici pentru suport nu sunt, atunci trebuie sa aibe o insemnatate. N-au fost puse degeaba acolo.Mi-a luat ceva sa-mi dau seama. Cred ca sunt util ecand vrei sa nu te vada cineva ca ai urcat repede fara sa-ti iei la revedere de la cineva ,si sa nu te observe. Cred ca asta sigur. Nici macar. Sunt destul de transparente, incat sa te vada suficient de bine si sa te surprinda ca pe un urmarit general. (Deci, adioa coperire). Fals. Intr-un final mi-am dat seama. Astazi de dimineata. N-as fi crezut vreodata cat de utila este prezenta lor. Mi-au fost cele mai bune prietene. N-ai cum sa ghicesti. Pentru ca eu m-am luminat pur si simplu. Mi-au fost de un real ajutor cand mi-au sters lacrimile ce le-am imprastiat cand am plecat de langa tine, rupandu-mi-se inima cand te-am lasat din nou singura. Perdeaua este buna pentru a-ti sterge lacrimile cand pleci de langa cei dragi. De langa cei ce-i iubesti. Important este sa ai lacrimi. Din suflet