miercuri, 20 februarie 2008

Maşina de rufe

să încerci să storci cei mai frumoşi ani, îmbălsămaţi în amintiri rătăcite în coşul de rufe ale trăirilor tale, ai putea ţipa de dorul adolescenţei risipită în maşina de spălat a vieţii. să încerci să sortezi în maşina de spălat, sentimentele, gândurile şi trăirile direct proporţional cu evenimentele la care ai fost actor, spectactor şi regizor, ai putea urla după un alt scenariu diferit total faţă de cel impregnat sub piele. să încerci să schimbi programul aplicat rufelor pătate de regrete şi nostalgii, cu siguranţă că ţi-ai asuma un risc în a deregla algoritmul speranţelor tale, limitându-ţi poate orizontul la un singur capăt. de aceea, toate rufele tale trebuie curăţate la temperatura sufletului tău, etalându-le imaculate în faţa ferestrei inimii tale, uimindu-i pe cei ce-au curajul să privească dincolo de ochii tăi, cu puritatea fiinţei tale. restul e mister...

marți, 8 ianuarie 2008

Camera

să păşeşti într-o cameră străină. şi să nu vezi aproape nimic. ci doar să simţi şuşotelile scânteilor a două perechi de ochi, sorbindu-se din priviri pe aleile gândurilor, strălucindu-şi emoţiile sentimentelor în poalele vorbelor, nu poate fi decât o întâmplare, ai putea zice. dar să culegi dorinţe nerostite, atinse de magia unui clopoţel ancestral, înfăptuite de speranţa sufletelor acestora, arzând la focul inimii pe rugul credinţei, nu poate fi decât un fenomen paranormal, ai putea spune. să te aşezi timid pe canapele pufoase, adâncindu-te uşor în comoditatea liniştii tale, regăsindu-te în lumina difuză, muzicii din surdină, redescoperind frumuseţea ambientului, nu poate fi decât un noroc chior, ai rosti. să începi să simţi fluturi verzi delirând poveşti fantastice prin stomacul tău , gândaci stranii cotrobăindu-ţi gândurile solitare, melci transpiraţi purtând povara trăirilor trupului tău, nu poate fi decât un basm întârziat dintr-o iarna geroasă de ianuarie, ai şopti. dar să fii nevoită să pleci la un moment dat de acolo, din camera inimii tale, renunţând la minunea ce ţi-a dăruit un mănunchi de stele, nu poate fi decât un blestem, ai putea ţipa. de dor...

luni, 7 ianuarie 2008

Jumătăţi de măsură

EA:În timp ce citeam, mi-am amintit de o frază din "a walk to remember"
EA:da, îmi place
EA:"dragostea este ca vântul, nu o vezi, dar o simţi"
EA:dragostea*
EL:prinzi rpd dra
EA: :)
EL:ştiu că şi un alt prieten îmi citeşte deseori blogul
EL:uneori îmi spune că se minunează de ce mai scriu eu
EL:"că de unde le scot"
EL:de unde aş putea, altundeva decât din sufletul meu
EA:când le citeşti, ţi se par fireşti
EA:dar nu mulţi pot pune pe hârtie aşa ceva
EL:n-au curajul, n-au vocabular, n-au talent
EL:exact în ordinea asta
EA:da
EL:îţi trebuie curaj să-i spui inimii. ştii inima, eu m-am îndrăgostit. de viaţă. de frumos. eşti aici cu mine? vrei să fim fericiţi împreună ? vrei. uite. facem un troc. îţi ofer sufletul meu şi-mi dăruieşti pulsurile tale.
EA::)
EA:batem palma
EL:apoi îţi iei o coală de hârtie. albă ca omătul, pură ca sentimentele tale. o vei numi calea dorinţelor. vei avea un singur drum. un singur orizont. către infinit. înainte. tot înainte
EL:vei aşterne pe ea, tot ceea ce visezi şi nu poţi. tot ce ţi-ai dorit şi nu s-a întâmplat. tot ce-ai simţit şi nu ai trăit. o citeşti de şapte ori. şi o rupi. în şase bucăţi. cinci bucăţi. le arunci pe fiecare stradă din jurul casei. şi păstrezi una singură.în buzunarul de la piept. aşa inima va şti mereu ce-ţi doreşti, ce visezi şi ce simţi
EA::)
EL:daca cele cinci bucăţi vor fi găsite de câte un trist, acela va fi hărăzit să fie fericit toată viaţa, dacă vor fi găsite de un fericit, îţi va înzeci dorinţele, dacă va fi găsit de oricine altcineva, nu se va întâmpla nimic. dar gândul tău bun. îi va produce o minune într-o zi. fără să-şi dea seama. dar i se va schimba viaţa
EL:dar dacă din întâmplare unul singur din bucaţele se întoarce la tine, în afara celui de la piept, acela va fi jumătatea vieţii tale. iubindu-te pururea trup şi suflet, pe tine şi numai pe tine
EL:ştii ? eu am găsit azi un bilet...
EA:cred că o sa găsesc şi eu unul, nu?
EL:caută în prima cămară a inimii tale. ia vezi ce găseşti...
EA:am găsit şi eu unul

duminică, 6 ianuarie 2008

Timpul meu

nu stiu cum arata un ceas, nu mai stiu nici cat este unul, nu stiu nici macar cand e doua sau noua. si sincer, nici nu ma mai intereseaza. pentru ca nu mai am nevoie sa stiu cat timp poate incapea intr-o secunda, minut sau ora. pentru ca singurul ceas dupa care ma ghidez este cel al inimii mele, pulsurile netradandu-ma nici macar o data pina acum. pentru ca langa tine, totul pare, ma crezi sau nu, file de poveste. dar nu-mi pot explica altfel, cum zilele petrecute impreuna imi par ore, orele minute, secundele clipe de neuitat. cum nu-mi pot explica ca ceea ce visez sau imi doresc noptile , sa mi se indeplineasca, dar nu oricum, ci ca intr-o poveste fara sfarsit, zilele. pentru mine exista un singur anotimp si o singura vreme. al magiei. cand visez o iarna ca-n povesti si mi se daruieste una ca-n basme. cand visez cea mai frumoasa fata si ma trezesc subit alaturi de o printesa, ce prin ochii sai imi lumineaza realitatea dorintelor mele. cand visez caldura umana in sufletul meu si mi se intinde mina sa calda, intr-o iarna geroasa, pe aleile intortocheate ale capitalei. mai am doar o singura dorinta. sa opresc timpul. acum. ma ajuti ?

sâmbătă, 5 ianuarie 2008

o portie de tacere

ia un bol plin cu amintiri. curata-l cu atentie de regrete, furii si dezamagiri. umple-l bine cu dor, vise si sperante. adauga repede pofta, dorinta si clipe. strecoara numai dragoste, puritate si magie. amesteca incet in minute, zile si poate ani. vei obtine o prima portie de viata. gust-o din plin. restul e tacere.

miercuri, 2 ianuarie 2008

Firimituri de artificii

plecasem de acasa cu un singur gand. s-o fac fericita. dar nu ca un angajament, nu ca un rol temporar, nu ca o sarcina morala ce trebuia s-o indeplinesc fara a clipi. nu, nimic din toate acestea. si mai stiam ca nimic si nimeni nu ma va putea opri. sa reusesc ce inima mea isi propusese. nici macar cele doua diavolite cu chip uman, nici dracul ce-si intindea coltii prin fumul omniprezent, nici toanele adolescentine ale unora, nici privirile indiscrete ale altora, nu-mi puteau stavili sa fiu eu pur si simplu. radiind in jurul meu bunatatea sufletului prin simpla prezenta. nu mai conta nimic in jurul meu, nici domnisoarele ce-si etalau cu nonsalanta nurii decupati parca din revistele deocheate, nici toalete dezlantuite, expuse in pasi de dans, nici bucatele rumene ce-mi satisfaceau papilele gustative, nici caldura prietenilor mei nu ma puteau opri sa admir privelistea din fata ochilor mei. mi-am zis. e minunata. si ea trebuie sa stie asta, neaparat. acum. aici. cu mine. si mai trebuie sa simta asta. sa-si infranga toate temerile. asta sa-i fie prima dorinta in anul ce tocmai am pasit cu zambetul pe buze, inima deschisa si ochii umezi de fericire. esti fericita, am intrebat-o. iar ea mi-a raspuns prin cele mai superbe firimituri de artificii vazute in viata mea. prin ochii ei...

marți, 1 ianuarie 2008

La multi ani ...tie si numai tie

cu cateva ore inainte...
sa nu vii diseara la petrecerea de revelion singura. m-as intrista subit
sa-ti zaresc ochii tai caprui tanguiosi, ce pitesc atata melancolie
ratacita intr-un trup inuman de solidar. sa iei cu tine neaparat
voia buna, pofta de viata, sclipirea ochilor tai si zambetul
inconfundabil. sa nu uiti sa-ti cureti cizmele patate de toate tristetile
prin care ai trecut, lasand in urma ta amprentele amintirilor ce ti-au
creat prezentul. sa te imbraci neaparat cu ceea ce-ti sta tie cel mai
bine. cu speranta plina de sanatate, fericire si iubire, restul fiind detalii.
sa-ti improspatezi neaparat visele frumoase, dar ai grija ce-ti doresti,
pentru ca s-ar putea sa ti se indeplineasca. cu varf si indesat. sa faci
din praf pulbere de stele, din lacrima roua de ploaie, din vorbe soapte
insufletite. sa cauti magia si sa primesti miracolul, sa daruiesti sufletul
si sa capeti minunea, sa astepti oamenii si sa vina ingerii. sa inveti sa
ai incredere, sa crezi si sa fii. restul il fac eu ...LA MULTI ANI